impartire

impartire
im·par·tì·re
v.tr. CO
assegnare spec. rivolgendosi a più persone: impartire un ordine, impartire lezioni, impartire la benedizione ai fedeli | OB concedere, dispensare, spec. una grazia, un favore e sim.
\
DATA: ca. 1320.
ETIMO: dal lat. tardo impartīre, var. di impertīre, comp. di in- con valore raff. e partīre "dividere in parti".

Dizionario Italiano.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • împărţire — ÎMPĂRŢÍRE, împărţiri, s.f. Acţiunea de a (se) împărţi şi rezultatul ei. ♦ (Aritm.) Operaţie prin care se determină de câte ori un număr se cuprinde în altul. v. împărţi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Împărţire ≠ înmulţire Trimis… …   Dicționar Român

  • impartire — v. tr. [dal lat. impartire o impartiri ] (io impartisco, tu impartisci, ecc.). [dare qualcosa a qualcuno, distribuendola tra varie persone, anche con il secondo arg. sottinteso: i. ordini ai sottoposti ] ▶◀ assegnare, dare, dispensare,… …   Enciclopedia Italiana

  • impartire — {{hw}}{{impartire}}{{/hw}}v. tr.  (io impartisco , tu impartisci ) Dare, assegnare: impartire la benedizione; SIN. Concedere. ETIMOLOGIA: dal lat. tardo impartire per il classico impertire, comp. di in concl. e un deriv. di pars, partis, ‘parte’ …   Enciclopedia di italiano

  • împãrţíre — s. f., g. d. art. împãrţírii; pl. împãrţíri …   Romanian orthography

  • impartire — v. tr. dare, distribuire, dispensare, ripartire □ donare, elargire, concedere …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • diviziune — DIVIZIÚNE, diviziuni, s.f. 1. Împărţire, fragmentare, separare; (concr.) fragment sau unitate care se obţine printr o împărţire. ♢ Diviziunea muncii = împărţire, în cadrul unei întreprinderi, a procesului de creare a unui produs în mai multe… …   Dicționar Român

  • impartir — [ ɛ̃partir ] v. tr. <conjug. : 2; usité seult inf., ind. prés. et p. p.> • 1374; bas lat. impartiri « donner une part » ♦ Donner en partage. Les dons que la nature nous a impartis. Dr. Accorder. Impartir un délai à qqn. Dans les délais qui… …   Encyclopédie Universelle

  • calendar — CALENDÁR, calendare, s.n. 1. Sistem de împărţire a timpului în ani, luni şi zile, bazat pe fenomenele periodice ale naturii. 2. Indicator sistematic (în formă de carte, agendă sau tablou) al succesiunii lunilor şi zilelor unui an. ♢ expr. A face… …   Dicționar Român

  • împărţi — ÎMPĂRŢÍ, împárt, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) separa în părţi, a (se) despărţi în grupuri; a (se) diviza, a (se) divide. ♦ tranz. (Rar) A clasifica. ♦ tranz. (Aritm.) A efectua operaţia de împărţire a unui număr prin altul, a face o… …   Dicționar Român

  • divizionar — DIVIZIONÁR, Ă, divizionari, e, adj. 1. (În sintagma) Monedă divizionară = monedă măruntă de metal, reprezentând o fracţiune a unităţii băneşti legale; p. gener. monedă de valoare mică; bani mărunţi, mărunţiş. 2. Care ţine de o divizie (1),… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”